Ilinca Rebrișoreanu și-a început educația în urmă cu 12 ani, făcând parte din micuții care au călcat pragul primei școli particulare înființate în Cluj-Napoca, în 1999: Școala Elf. În 2007, a absolvit gimnaziul în cadrul primei promoții de absolvenți ai Școlii Elf, iar de curând a trecut prin furcile caudine ale examenului de bacalaureat, cu o medie foarte mare. La solicitarea noastră, și-a făcut cu mult drag timp pentru a ne răspunde la câteva întrebări legate de modul în care se definește ea ca proaspăt adult și planurile ei de viitor, de bacalaureat și de educația primită în Școala Elf.
Cum s-ar defini Ilinca Rebrișoreanu la vârsta pe care o are acum?
Eu sunt o fire foarte ambițioasă, îmi place să-mi ating întotdeauna obiectivele și consider că acesta e cel mai important lucru pentru a realiza ceva în viață. Pe de altă parte, cred în sinceritate, care s-a cam pierdut în zilele noastre.
Pasiunile mele sunt călătoriile, lectura, teatrul, vizionarea de filme. Sunt foarte interesată de nou, în general, și îmi place să colecționez mașinuțe. Timpul liber mi-l ocup doar cu activități care mă relaxează și îmi plac. De exemplu, o mare parte a timpului o petrec cu prietenii, cu familia, mergând în oraș sau la munte. Alteori, mă ocup de cățelușa mea, citesc, stau pe internet.
Cum îți vezi viitorul?
Încă nu pot să gândesc prea departe, ci doar în ceea ce privește facultatea. Intenționez să mă înscriu la Facultatea de Drept, în cadrul Universității Babeș Bolyai. Îmi doresc foarte mult să am parte de o experiență frumoasă ca studentă. Mi-am propus să mă implic atât în activitățile școlare, cât și în cele extrașcolare și, cine știe, poate voi face un master în străinătate.
Cum ți s-a părut examenul de bacalaureat?
Eu sunt relativ mulțumită de rezultatele mele, media de bacalaureat fiind 9,71. Subiectele mi s-au părut peste nivelul mediu, cu un grad crescut de dificultate. Ceea ce ne-a obosit cel mai tare a fost că am luat vacanță cu aproape o lună înainte de examenele scrise, timp în care trebuia să ne prezentăm pentru probele orale. Deși nu au nicio importanță, aceste competențe ne-au stricat ritmul de muncă și au reprezentat stres și oboseală.
Eu personal consider că examenul de bacalaureat ar trebui să fie un examen care să verifice cunoștințele elevilor acumulate în cei 12 ani de studiu, nu niște cunoștințe acumulate la meditații sau memorate efectiv. Tocmai de aceea, nu cred că ar trebui inserate capcane în subiecte.
Cum vezi acum, la finalizarea studiilor liceale, educația pe care ai primit-o în Școala Elf?
Să fiu elevă la Școala Elf a fost o experiență atât plăcută, cât și interesantă. Cel mai mult mi-a plăcut că toate activitățile ne dezvoltau spiritul artistic și creativitatea. Un alt aspect este faptul că toți elevii au avut ocazia să își exprime propriile păreri, care ne erau luate în considerare întotdeauna. Imi amintesc cu drag de cercul de drama, de orele de pian, de activitățile în aer liber, dar și de materiile obligatorii.
Ce mi-ar fi plăcut foarte mult, ar fi să fi avut ore de înot și o mai largă varietate de sporturi pe care să le practicăm. În rest, nu aș schimba nimic, pentru că învățământul la această școală se află la un nivel foarte bun și în fiecare an apar noutăți, iar elevii câștigă mereu premii naționale, cât și internaționale.
Clasa în care am fost eu a fost prima generație a Școlii Elf. Așa cum eu am crescut și am învățat lucruri noi în toți cei 12 ani de școală, așa s-a dezvoltat și Școala Elf în acești 12 ani. Consider că cea mai mare parte a cunoștințelor mele generale și limbile străine pe care le știu le-am dobândit în cei 8 ani în care am fost elevă la Școala Elf. Cea mai bună investiție pe care au făcut-o părinții mei a fost să mă înscrie la Școala Elf. Le doresc mult succes tuturor elevilor școlii și sunt și voi fi mereu mândră de rezultatele acestei școli, mai ales ale cercului de drama!