Istoria familiei Haller
Copiii lui Haller Rezső: Gusztáv, Gábor, Kornélia, Rudolf, Andor și câinele lor, Tyras.
Soția lui Haller Rezső a fost Groisz Kornélia; fiica ei, Haller Kornélia, a fost căsătorită cu Engel Gábor, iar fiica acestora, Engel Gabriella, cu Kauntz József.
Socrul lui Haller Rezső a fost GROISZ GUSZTÁV, fostul prim-judecător al Clujului (înainte ca funcția de primar să fie introdusă). S-a născut la Cluj în 1811, a studiat dreptul și a obținut licența de avocat. Începând cu 1840, a avansat în carieră: a fost secretar principal al orașului, apoi membru al senatului municipal format din 10 membri, iar din 1846 a fost ales prim-judecător. În timpul revoluției maghiare din 1848-49, ca lider al orașului, a salvat de două ori orașul de la asediu prin mijloace diplomatice, prevenind astfel jefuirea ulterioară. Ulterior, a devenit comite suprem, iar în 1867, guvernator al Transilvaniei; apoi s-a mutat la Budapesta, unde a fost consilier ministerial, deputat și secretar de stat. A decedat în 1874, fiind expus într-un sicriu cu capac de sticlă și, în cele din urmă, înmormântat la Cluj.
Fratele lui Haller Rezső a fost HALLER KÁROLY (1836-1911), care avea și el o casă pe strada Majális. A studiat dreptul și a devenit profesor de drept la universitatea din Cluj, unde a deținut și funcția de rector. A inițiat numeroase proiecte urbane, precum amenajarea și întreținerea Parcul Central, construirea podului și parcului Erzsébet la poalele Cetății. În 1884, a fost ales primar al Clujului. În timpul mandatului său, Piața Centrală a căpătat forma actuală, clădirile din jurul bisericii fiind demolate, iar piața mutată. Sub conducerea sa, a fost amenajată Piața Bocskai (azi pța Avram Iancu) și construit podul peste Someș, pe drumul către gară. A fost inițiator, fondator și vicepreședinte al EMKE, cea mai mare și mai prosperă asociație din Ungaria de atunci. În semn de recunoaștere, o stradă din apropierea casei sale a fost numită după el în secolul XX; actuala stradă Ion Creangă a purtat numele său. Recent, o nouă stradă din oraș a fost redenumită în onoarea sa.
Fiul lui Haller Rezső a fost HALLER GUSZTÁV (1873-1923), ultimul primar maghiar al Clujului. Probabil a petrecut mult timp în casă, în perioadele calde de vară, bucurându-se de baluri și muzică. Avea o fire artistică, a studiat pianul, dar, urmând tradiția familiei, a urmat facultatea de drept, devenind avocat și preluând cabinetul de succes al tatălui său. A moștenit și mai multe funcții ale tatălui său: a devenit al doilea președinte al Camerei Avocaților din Cluj. Harnic și rapid în învățare, a participat la viața publică fără a fi influențat de partide politice. În 1913, a fost ales surprinzător în funcția de primar, în detrimentul viceprimarului care servea de mult timp. Activitatea sa s-a desfășurat în principal în perioada războiului, când nu au avut loc mari dezvoltări, ci a trebuit să gestioneze înțelept problemele răniților, spitalelor și gripei spaniole. În Crăciunul anului 1918, a predat orașul noii administrații prin negocieri pașnice.
Ginerele lui Haller Rezső a fost ENGEL GÁBOR (1852-1935), un oaspete și locatar frecvent al casei, profesor de medicină, director al spitalelor universitare, responsabil pentru dezvoltarea spitalelor de pe actuala stradă a Clinicilor.
Soțul strănepoatei lui Haller Rezső, Kauntz Kornélia, a fost dr. Mikó Imre (1911–1977), de asemenea jurist, deputat în parlamentele român și maghiar, scriitor. De la ei a fost confiscată, naționalizată clădirea.
Stră-strănepotul lui Haller Rezső, Mikó Lőrinc (1951–2015), a fost jurist, economist, consilier episcopal al Bisericii Unitariene și membru ales al Consiliului Local din Cluj-Napoca în două mandate în anii ’90.
Moștenirea continuă
Astăzi, clădirea are opt proprietari, toți fiind descendenți direcți ai lui Haller Rezső – stră-strănepoți sau stră-stră-strănepoți, purtând numele de familie Mikó, Asztalos, Román și Hegedüs. Această continuitate familială adaugă o dimensiune profund personală patrimoniului istoric al clădirii, transformând-o dintr-un simplu spațiu în purtătoare vie de memorie și tradiție.
Un angajament pentru viitor
Această clădire nu este doar un spațiu fizic, ci o pagină vie din istoria Clujului, purtătoare de memorie, valori și identitate. Faptul că Liceul Teoretic Elf își deschide porțile într-un asemenea loc ne onorează și ne obligă, în același timp. Vom face tot posibilul ca activitatea noastră să fie demnă de trecutul acestei case, să onorăm moștenirea celor care au construit-o și să contribuim, prin educație, la formarea unor noi generații care vor duce mai departe spiritul civic, profesionalismul și respectul pentru comunitate.