Un manual dinspre elevi, către elevi​

Manualele școlare de azi sunt niște ghizi care însoțesc elevii și profesorii în călătorii de învățare. Propun trasee, marcaje, popasuri, facilitează explorarea și învățarea.
Un asemenea partener de învățare este și manualul de Limba și literatura română, apărut la Editura Corint, unul dintre câștigătorii licitației Ministerului Educației din anul acesta.
Este un manual în care se regăsesc principiile ELF: centrarea învățării pe elev, spiritul ludic îmbinat cu rigoarea didactică, stimularea creativității prin demersuri predominant deductive, deschideri culturale spre alte arte.

Ne bucurăm că printre autori se află și un profesor Elf, Alina Petri, care a valorificat experiența inspiratoare cu elevii noștri.

Întrebați ce înseamnă un „manual bun”, copii din clasa a V-a de la Elf au spus că este unul răsfoit, citit, cu urme ale unei prietenii îndelungate, ca între niște călători și ghidul lor. Au mai zis că trebuie să vorbească despre ei și pentru ei, adică să facă referire la preocupările și interesele lor, la problemele și provocările lor, la filmele, jocurile și dilemele lor.
Să dea siguranță, printr-un traseu clar de învățare, dar să fie și surprinzător, să conțină texte actuale, interesante, să fie frumos colorat. Aceste idei s-au regăsit în principiile de creare a manualului de limba și literatura română, pentru clasa a VI-a, apărut la Editura Corint.

Ce este un manual știm: un ghid prietenos care sprijină învățarea, un instrument de lucru, o carte utilă în care se află tot ce e de știut despre o disciplină școlară într-un an… Dar cum arată un manual în care se regăsesc răspunsurile elevilor noștri la întrebarea „ce înseamnă pentru voi un manual bun?”

„Vorbește despre noi și pentru noi”: un manual în care problemele puse de textele literare sunt potrivite vârstei: maturizarea petrecută brusc (ca în cazul lui Horică din „Moara de Frig” al lui Dan Coman), jocul în care realul și virtualul se intersectează (ca în textul „Prizonier la 12 ani” al Simonei Antonescu), sau ipostaza de ucenici aleși, care au acces la cunoaștere (ca în textul „Școala solomonarilor” al lui Moni Stănilă). Un manual în care învățarea este deductivă, creatorii de sens sunt elevii, ghidați de profesori, cu ajutorul exercițiilor coerente. Inteligența, curiozitatea și gândirea critică sunt antrenate la fiecare pas. Un manual care le „vorbește” direct, prin scrisorile amicale care deschid fiecare unitate și invită la aventura de cunoaștere.

„Cuprinde căi clare și prezivibile de învățare, dar și uși secrete care stârnesc interesul pentru descoperire”: pe lângă învățarea „serioasă”, ordonată prin sfaturi ferme, dar prietenoase, precum „Pregătește-te!”, „Explorează!”, „Reține!”, „Aplică!”, „Interpretează!”, „Mergi mai departe!”, există jocuri, ghicitori, provocări, proiecte interdisciplinare, trimiteri la realitate care fac învățarea adaptată intereselor elevilor, preocupărilor și nevoilor acestora.

„Propune texte frumoase”: acele texte care au, în general personaje copii, cu teme interesante, provocatoare, fără sentimentul că spun „tot”, dar că stimulează creativitatea. Texte despre care continui să vorbești și în pauze, pe care nu le mai uiți.

„Este atractiv vizual”: imaginile, graficele, culorile, ghidajul colorat al secvențelor manualului sunt evidențe care fac manualul un instrument al generației nativilor digitali.

„Un manual utilizat, răsfoit, care poartă urmele unei prietenii de încredere, de lungă durată”: această definiție a copiilor ELF pentru un manual bun devine o dorință și o urare pentru manualul apărut la Editura Corint în acest an școlar.