Tășuleasa - o tabără altfel

Tășuleasa – o tabără altfel.

Voie bună, efort, confort redus la esențial, oameni frumoși, bucurie, efort, prieteni noi, aer curat, soare și din nou efort, toate acestea s-au împletit în tabăra de la Tășuleasa.

Doisprezece elevi de la liceu s-au bucurat să care lemne, să spele vase, să scoată cuie din scânduri și au fost foarte fericiți după ce au dărâmat o construcție de lemn, au împrospătat marcajele Via Trasilvanica, au ajutat la construirea unui acoperiș și mai ales au parcurs zeci de kilometri în drumeție. Au format și reformat echipe, s-au ajutat, s-au jucat, au dansat și au avut vreme frumoasă și călduroasă.  

I-am întrebat ce activitate a impresionat mai mult și au răspuns așa:

Mie mi-a plăcut drumeția de la Saschiz până la Sighișoara și montarea țiglelor pe acoperișul unei case.” (Andra)

marcatul copacilor pe Via Transilvanica și demontarea căsuțelor” (Tamata)

Cel mai mult mi-a plăcut faptul că am lucrat în echipă, indiferent de activitate.” (Irina)

„Am avut două activități favorite: acoperișul și Via Transilvanica. Mi-a plăcut prima activitate, pentru că nu am mai făcut așa ceva până acum și sincer chiar mi-a placut să ajut la dezasamblarea acoperișului și la scosul cuielor, nu neapărat datorită activității în sine, ci atmosferei (muzica, colegii de echipă, care au făcut ca munca sa fie plăcută). De asemenea, cred ca traseul de joi și vineri este ceva memorabil pentru mine, totodata pentru ca nu am mai parcurs Via Transilvanica pana acum și pentru ca a fost o activitate pe care am făcut-o tot grupul, împreuna.” (Carina)

 

Locuri minunate, munte, aer curat și voluntari. Cei mai mulți dintre elevi nu au avut așteptări și s-au bucurat atmosferă, de comunicarea cu elevi voluntari germani, au învățat să se organizeze în echipe.

“Nu am avut mari așteptări. Speram să mă înțeleg bine și să socializez cu ceilalți și sunt fericită că am reușit sa fac asta.” (Ana C)

 

Am avut cu toți parte de răsfăț culinar. Dacă majoritatea au fost impresionați într-o zi de griș cu lapte și scorțișoară, nu vor uita pastele, orezul cu curry, papanașii, panacotta, și turta dulce.                                       

Drumeția de la finalul taberei a arătat, dacă mai era nevoie, ce înseamnă proiectul “Via Transilvanica”. Pornim de la Saschiz urcând vertiginos iar drumul se transformă încet, încet din asfalt în cărare. Trecem pe lângă pâlcuri de copaci, pășuni și ajungem la o pădure de brazi înalți, copaci căzuți, fâșii de lumină și sunet de păsări. După aproape 10 km coborâm în satul Daia. Aici magazinul satului nu acceptă carduri, dar are înghețată – apa vie în cea mai caldă zi a lunii iunie. După ce ne-am regrupat, am baut apă și am mângâiat un pui de pisoi,  am găsit cheia bisericii fortificare din sat. O biserică săsească uitată de timp, plină de praf, binevenit de răcoroasă, care are în ea un singur lucru colorat și anume un caiet de impresii completat de călători.

Părăsim Daia, un sat în care evul mediu se împletește, uneori nefericit cu epoca wifi-ului. Continuăm pe un drum format din cărări impestrițate cu petece de noroi, ce trec pe lângă pășuni, prin păduri și după alte câteva ore bune ajungem în Șapartoc. Numele acesta nu spune multe, dar când ajungem la Radu am scuturat toate greutățile ultimilor 20 km stând pe iarbă, la umbră cu un pahar de socată cu gheață. Apoi duș și festinul ce a urmat nu a avut decât cuvinte înălțătoare. Seara un mic foc de tabără și corturile au încăput în ele obosiții călători.

A doua zi din nou la drum. Alți 10 km pe cărări, prin păduri și pășuni și încet, încet, cei 10 km devin 15-16-17. Călătorii sunt puțin triști și ceva mai mult prăfuiți. Ajungem în Sighișoara și tabăra se topește precum o înghețată pe timp de vară.

 

La Tășuleasa și pe drum am fost  coechipieri cu elevi din Langenzenn, Germania de la Wolfgang-Borchert-Gymnasium, cu voluntari Sonia, David, Iulian, David, Anica și ajutoarele ei, Ștefan, Mihai, Tibi și nu în ultimul rând Alin. Alin ne-a ajutat, ghidat, sfătuit, ne-a îmbărbătat și ne-a fermecat cu povești despre frumusețea și valoarea unui drum atît de important ca Via Transilvanica

Cale bună!

Ana, Ana, Andra, Andrei, Carina, Cristi, Gabriela, Irina, Leia, Matei, Niculina, Tamara, Vali și Vlad.

 

Link la pagina de Facebook a Asociatiei Tășuleasa Social

https://www.facebook.com/tasuleasasocial/videos/301264692258358

 

Mesajele elevilor

Apreciez efortul lui Alin și al lui Tibi de a aduce și la noi în țară conceptul Via Transilvanica. Consider că este o realizare uriașă și un proiect despre care trebuie spus oamenilor. Merită să încerce să facă traseul, dacă nu pe tot măcar o parte din el. (Leia)

Voluntarii și personalul sunt niște oameni minunați, peisajul este ca în povești și după experiența de la Tășuleasa poți să înveți să apreciezi viața simplă și să realizezi că nu ai nevoie de multe lucruri pentru o viață fericită. (Vali)

Lui Alin îi mulțumesc de încurajările din timpul drumeției. (Andra)

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a veni la Tășuleasa. (Irina)

De-abia astept sa revin la Tasuleasa! 🙂  (Tamara)

Mă bucur ca am reușit sa colaboram și ca am fost primiți cu brațele deschise 🙂 (Ana C)

Va mulțumesc ca m-ați făcut să mă simt inclusă in orice activitate, făcând-o să fie foarte plăcută, mulțumesc de companie. Ne vedem la anul:) (Carina)

A fost o deconectare de la oraș și de la toate vacanțtele de până acum. Mi-a plăcut, deoarece am învățat lucruri noi, am întâlnit oameni doritori de muncă și în același timp și de distracție. A fost combinația perfectă intre socializare și experimentarea unor lucruri noi, atât pentru mine cât și pentru majoritatea celor din tabără. (Leia)

Deși mă așteptam ca această tabără să fie pe stilul meu, nu credeam că o să ajungă să îmi placă atât de mult. (Irina)

Cred ca ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la aceasta tabăra a fost oportunitatea de a socializa atât cu colegii mei cât și cu alți tineri de vârsta mea. (Ana C)

… vreau sa zic ca tabăra aceasta mi s-a părut foarte echilibrată și cred că am beneficiat de această săptămână. Nu credeam că o să îmi placă atât de mult. De la munca în campus și drumeția de pe Via Transilvanica, la orele de Social Club, cred că a fost un echilibru foarte bun și că am reușit să mă bucur de fiecare moment. Le mulțumesc voluntarilor, doamnelor profesoare, colegilor mei și persoanelor pe care le-am întâlnit acolo, pentru ca au făcut aceasta experiență una memorabilă. (Carina)

 

Tășuleasa – o tabără altfel, sau după cum propun elevii: Inima Transilvaniei sau Gospodarii din munți sau Enjoy the ride.

Oricum s-ar numi cei mai mulți dintre participanți doresc să revină.

Cale bună!